DESPRE CĂTINĂ


Supranumita şi ginsengul românesc dar şi cel mai bun vaccin antigripal, cătina, este un arbust fructifer  originar din Asia Centrală ce se găseste în mai multe variante: cătina albă, cătină galbenă, cătină roșie. Arbustul este ramificat şi spinos, creşte între 2 şi 6 metri în înălţime. Frunzele sunt de culoare verde-cenuşiu, au formă alungită şi îngustă, iar florile sunt mici şi apar înaintea frunzelor. Fructele nu sunt mai mari de 1 cm, sunt verzi la început şi, cu cât se coc, capătă culoarea galben-portocalie. Gustul fructelor este acru-astringent, însă pe măsura coacerii și mai ales după căderea primelor brume devine mai plăcut și capătă un miros asemănător ananasului.

De asemenea, trebuie menționat faptul că nicăieri în lume nici varietatea naturala, nici soiurile ameliorate nu conțin atât de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi și aminoacizi la nivelul cătinei care crește în România.

O cură de imunizare presupune consumarea nectarului de cătină pentru o perioadă de 3 luni de zile

îndeosebi în anotimpurile reci când există carențe de vitamine provenite din surse naturale.


De unde provine cătina?

Catina a fost folosita de secole in Mongolia, China si Tibet.

In Tibet, catina este recomandata pentru tulburari pulmonare, tuse, raceli, febra, inflamatie, abcese, toxicitate, constipatie, tumori si boli ginecologice. In medicina traditionala chineza, catina este folosita in principal ca un expectorant si calmant (agent linistitor). In Rusia, fructele de catina si uleiul de seminte de catina sunt folosite pentru arsuri, eczeme, psoriazis, lupus, degeraturi si pe plan intern pentru cheaguri de sange precum si pentru afectiuni oculare. In alte parti ale Asiei centrale, frunzele sunt folosite intern pentru tulburari gastro-intestinale si ale pielii si local pentru artrita reumatoida. In India, fructele de catina sunt utilizate pentru tratament pulmonar, gastro-intestinal, inima, sange, ficat si tulburari metabolice.



Proprietățile cătinei

Fructele de cătină conțin glicozide, acid oleic, linolic, linoleic, polifenoli-antociani, pectine, fitosteroli, inozitoli, triterpene, ulei volatil, carotenoide, acid folic, vitaminele A, vitaminele B1, B2, C, PP , E, K. Frunzele de catina contin multa vitamina C (100 grame de suc din fructe de cătină conţine aproximativ între 400 şi 800 mg de vitamină C) vitaminele E si A, tanin, carmol, leuco-cianidine, celuloza, rezine, serotonina, melatonina.

Catina este bogata in minerale, printre care calciu, fosfor, magneziu, potasiu, dar si pectine, aminoacizi si acizi grasi esentiali, cei care nu pot fi sintetizati de organism.

Dr. Oz preciza in emisiunea sa "The Dr. Oz Show" despre catina, ca este printre puţinele surse naturale de acizi graşi Omega 7. Cu ajutorul acizilor Omega 7 putem sa ne mentinem greutatea optima.



Beneficiile cătinei

Tonifiant general. Este considerată un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic şi chiar anticancerigen.

Există şi referiri la beneficiile ei afrodiziace sau la capacitatea de a amâna efectele neplăcute ale îmbătrânirii.

Alte proprietati ale cătinei: curăță vasele de sange, ajuta sistemul nervos central, reduc inflamatia splinei.

Antioxidantii din fructele de catina (vitaminele C, E, carotenul, flavonoidele) ajuta organismul sa lupte cu radicalii liberi. Produsele pe baza de cătină aduc un plus tonului general, imbunatatesc memoria, ajuta la eliminarea stresului si regleaza functiile organismului.




Cele 8 efectele principale ale consumului de cătină

  1. Efect vitaminizant. Fructele de cătină conţin aproape toate mineralele şi vitaminele necesare organismului uman. 30-40 de ml de suc de cătină cu miere, consumat dimineaţa, va asigura porţia de vitamine şi energie pe tot parcursul zilei.

  2. Efect imunostimultor. Cătina ajută organismul să se menţină sănătos şi puternic şi, la nevoie, să lupte împotriva bolilor. Mai mult, are proprietăţi antibiotice şi combate direct infecţiile bacteriene.

  3. Efect depurativ. Ajută organismul să elimine toxinele atât din sistemul digestiv cât şi de la nivelul ficatului, contribuind la o mai bună funcţionare a acestora.

  4. Efect antioxidant. Cătina este plină de antioxidanţi puternici ce ajută la neutralizarea radicalilor liberi, a substanţelor toxice preluate din mediu şi previn apariţia celulelor canceroase.

  5. Efect antiinflamator. Cătina este un bun antiinflamator şi antibacterian nu doar la nivel intern, fiind des utilizată şi în tratarea afecţiunilor pielii, rănilor sau arsurilor.

  6. Efect cicatrizant. În administrarea externă cătina are un puternic efect cicatrizant, hrăneşte pielea şi o ajută să se refacă. Poate fi folosită cu succes ca înlocuitor al loţiunilor sau cremelor calmante de după expunerea la soare.

  7. Efect emolient. Sunt multe produse cosmetice în compoziţia cărora regăsim cătina sau uleiul de cătină, în special în cremele pentru picioare, ce înmoaie pielea şi ajută la refacerea stratului afectat.

  8. Efect citoprotector. Cătina este scutul ce apără celulele organismului de tot ce este toxic şi nociv şi contribuie la menţinerea stării de sănătate a organismului.



Contraindicații:

Administrată conform dozelor recomandate, cătina nu are efecte adverse, ci aduce doar beneficii organismului. Există însă şi o serie de contraindicaţii.

Datorită puternicelor efecte energizante, cătina sau preparatele din cătină nu ar trebui consumate după orele 15-16. Sucul este ideal a fi consumat dimineaţa în locul cafelei.

Pentru că încetineşte coagularea sângelui, cătina nu ar trebui consumată în paralel cu administrarea de medicamente anticoagulante şi anti-plachetare precum Aspirina, Diclofenacul sau Ibuprofenul.

Persoanelor care urmează să aibă o intervenţie chirurgicală le este indicat să opească consumul de cătină pentru a evita riscul de sângerare abundentă.

Nu consuma cătină dacă suferi de alergii, astm, colecistită sau pancreatită acută!

De asemenea, nu este recomandat să consumi preparate din cătină în timpul sarcinii sau alăptării!



Cum consumăm cătina

Pentru o cură de imunizare se consumă câte 30-40 ml de nectar de cătină, de preferat dimineața, o dată pe zi, cel târziu până la orele 14. Se poate dubla doza zilnica pentru persoanele care practica sport de performanta sau desfasoara activitati fizice intense .

Pentru copiii până la vârsta de 14 ani se administrează jumătate de doză, 15ml.

În cazul copiilor cu vârste de 2-7 ani se recomandă administrarea a 1-2 lingurite de nectar de cătina cu miere.

Nu se recomandă consumarea nectarului de cătină seara datorită efectului energizant.

O cură de imunizare presupune consumarea nectarului de cătină pentru o perioadă de 3 luni de zile

îndeosebi în anotimpurile reci când există carențe de vitamine provenite din surse naturale.

Sticluțele cu nectar de cătină se păstrează la loc răcoros, ferite de acțiunea directă a razelor de soare. După desfacere, se recomandă păstrarea la frigider și consumarea produsului în maxim 14 zile.